17 septembrie 2010
Biserica din Densuş
- Biserica din Densuş
, mai vechi Demsuş – Demsus (în maghiară) – Demsdorf (în germană) a
fost scăpată de unguri de la demolare în secolul XIX. Ţăranii locului
voiau o biserică nouă, în care să intre toţi, cu căţel, cu purcel. Şi de
ce să facă una mai alături, când aveau locul de biserică aici? Ce conta
că aici era o construcţie, ca să nu zic o biserică, unicat, fiind
ridicată cel mai probabil în secolul XIII, făcută din prefabricate
romane, luate de la câţiva kilometri, de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza.
Aceste prefabricate sunt pietre tombale, inscripţionate, dar
aşezate în majoritatea cazurilor astfel încât să nu se vadă scrierea ,
cărămizi romane cu ştampile, coloane de la mai multe temple, capiteluri,
tuburi de la canalizare şi chiar statui. Acoperişul este din plăci de
piatră suprapuse ca şiţa. Doi lei andosaţi stau pe afară, deasupra
altarului, altar ce se află spre sud-sud-est, nu spre est cum spun
canoanele. Leii andosaţi erau la romani simboluri pentru un oştean mort
în luptă.
Prima construcţie a fost ridicată prin secolul IV, biserica în secolul XIII, probabil ortodoxă, refolosită apoi de românii care au trecut la calvinism şi care s-au ocupat cu scoaterea ochilor sfinţilor şi mai apoi de creştinii uniţi, ca din 1948 să fie biserică ortodoxă. Indiferent dacă a fost iniţial un templu roman, sau doar s-au adunat toate aceste pietre de prin prejur sau din Sarmisegetuza romană, bine că mai există şi aşa. Ţăranii din zonă au avut o pasiune diabolică din a distruge toate pietrele de calcar fasonate şi a le transforma în var. Ce s-a pierdut nu se mai ştie. Păcat că a plouat mocăneşte toată ziua. Când ies din biserică exclam Dar plouă în draci ! Reproşul din privirile celor din jur mă fac să mă simt destul de nu prea bine. De ce oare ? Aaaa, că am vorbit de draci în terenul bisericii, hmda. Şi totuşi, de ce am spus aşa, când n-am vrut să jignesc pe nimeni ? Păi uite de ce. Dracii nu sunt numai domnii aceia din interiorul pământului, negri şi cu corniţe de la cârcotaşi şi care se ostenesc să ne împungă în spate cu furcile, că aşa au directivă de la mogulul lor, ci şi acele artefacte din tablă, cu aspect de dragoni să zicem, care se pun la streaşini pe clădiri, să se scurgă apa prin ele. De aceea se şi spune că plouă în draci. Este o adaptare românească a garguielor medievale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu