2 octombrie 2010
Tunelul CFR Izvor
Tunelul CFR Izvor, Pietroşiţa – Sinaia. O serie de iubitori ai
munţilor şi ai căilor ferate ce îi străbat, se străduiesc în ultimii
ani să afle cât mai multe despre acest tunel, început în 1913 şi
abandonat din cauza venirii peste noi a tăvălugului primului război
mondial. Nu am cum să îi ajut din păcate, ei au aflat cam tot ce se
putea afla. Ar mai trebui doar ca CFR-ul, care trebuie să fie în
continuare proprietar al acestei lucrări şi al terenurilor aflate în
cele două puncte de pătrundere, să permită, într-o primă fază o evaluare
oficială a stării în care se află, după care n-ar fi rău să se ia o
decizie, sau să se continue lucrările, sau să fie transformată într-un
segment de şosea sau chiar autostradă, viteza cu care se realizează
autostrăzile la noi fiind proverbială, sau măcar să fie permis accesul
turiştilor la cele două intrări, după o amenajare corespunzătoare,
devenind astfel puncte de interes. Ar trebui lămurit şi statutul juridic
al ciupercăriei care se zvoneşte că ar fi amenajată în tunelul dinspre
Sinaia. Linia ferată nu a fost degeaba proiectată să treacă pe aici, transportul pe calea ferată al persoanelor şi mai ales al mărfurilor între Braşov şi Târgovişte s-ar fi făcut pe o distanţă cu 100 de kilometri mai mică.
Lucrările au început în 1914, lucrându-se intens în trei schimburi, după cum scriu Oana Branzan şi Magdalena Fedeles, în Jurnalul Feroviar nr.11 şi 12 din 2002. Până la oprirea lucrărilor se săpaseră 400 de metri de tunel, în total 800 de metri de galerii. În 1938 lucrările au fost reluate. În prezent tunelul dinspre Sinaia are 480 de metri, fiind după aceia obturat de un zid de beton. Zid construit de cine şi când?… Intrarea cealaltă, din satul Cărpiniş, pe Valea Ialomicioarei, a fost dinamitată se pare în 1985 de către Securitate.
Pe când era ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa Aurel Cucu, a adus în discuţie problema reconstruirii Tunelului Izvor. Miron Mitrea a solicitat conducerilor CFR SA si AND să realizeze un studiu detaliat al zonei. Cine ştie dacă s-a făcut sau nu, iar dacă da, ce cuprinde. Şi mai ales cred că ar fi foarte interesant de decopertat intrarea dinspre Satul Cărpiniş, unde se pare că tunelul era realizat tot pe 400-500 de metri, şi se termina tot cu un perete de beton. Ar fi şi mai interesant de aflat dece Securitatea a dinamitat pământul peste această intrare. Şi ce se mai află dincolo de peretele de beton, zvonuri fiind multe.
Prin anii ’80 am fost pe acolo, când coboram din Bucegi pe şoseaua peste Păduchiosul, şi deoarece auzisem şi din familie şi de la cineva din Buşteni, supranumit „primarul neîncoronat al Buştenilor” (Aurică Rădulescu) de existenţa unui tunel, am pus unele întrebări, pe la primărie, că aşa sunt eu, naiv, întrebări care se pare că au fost incomode, deoarece mi s-a răspuns tot cu o întrebare „- de unde şti aşa ceva?”. Dacă le-aş fi spus că tot din „surse” aflasem că acolo s-ar fi dus pentru o perioadă şi ceva bunuri ale BNR şi ale familiei regale, cred că nu ar fi fost prea bine pentru mine. Oricum locul era îngrădit şi păzit. Acum este îngrădit şi se află în spatele Hotelului Mara. Pe Internet puteti găsi toate tentativele de elucidare a misterului Tunelului cu brânză …
Pozele sunt tot de pe internet şi aparţin lui dan tm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu