Tomis Köstendge Constanţa

16 decembrie 2010

Tomis Köstendge Constanţa

Nu am mai fost demult prin Constanţa. De prin 1980, când am fost la un curs de baze de date, organizat de CEPECA, dacă mai ştie cineva ce era asta. Era un centru de perfectionare a cadrelor cu studii superioare, veneau americani, nemţi, belgieni, francezi să ne mai destupe minţile învelite în tot felul de rahaturi de către comunism. Partidul şi apoi Securitatea au pus mâna pe ea, prea frumos era parcul din jur, pe şoseaua Odăi, dincolo de Otopeni, la stânga vreo trei kilometri, pe care de multe ori îi făceam pe jos. Acum a ajuns, cum era de aşteptat, pe mâna lungă a SRI-ului. Ca un bonus, ultima parte a cursului se ţinea la Constanţa, teoretic sub oblăduirea Centrului de calcul Teritorial, pe care de fapt îi încurcam din treburile lor, aşa că ne trimiteau la … plajă. Dormitul era asigurat gratuit la un cămin de fete foarte binevoitoare cu nişte bieţi cursanţi. Probabil intra în bonus.
Întrucât nu eram mare amator de plajă, am dat turul Constanţei, evident neocolind Piaţa Ovidiu. Interesantele clădiri de vis-a-vis de muzeu erau încă toate în picioare, într-o stare deplorabilă, ca toate clădirile vechi pe atunci. Acum aflu că nu mai sunt deloc. De ce primari avem noi parte în ţara asta? În Bucureşti este la fel, doar că aici, dacă sapi dai cel mult de un cimitir de ciumaţi, aşa cum este cazul cu Parcul Florilor din Pantelimon, acolo unde a fost replantată oribila şi disproporţionata statuie1907, celei căreia oamenii îi transformaseră, pe când era încă la Obor pe 0 în 8, ajungându-se la 1987! . Dacă n-ar fi fost ciumaţii, n-ar fi fost nici parcul, ci o mulţime de blocuri cu zece etaje, aşa cum sunt în jur.
Mozaicul din spatele muzeului, acoperit de o clădire destul de potrivită, se menţinea încă, doar unele porţiuni se ridicaseră, semn că terenul lucra încă. Înafară, spre port, erau doar bălării şi urme ale unor săpături cu buldozerul.

Din ziare am aflat de descoperirea făcută în 1988 de către doi excavatorişti, Hipogeul pictat, căruia, după ce i-au spart tavanul au anunţat imediat pe arheologi. Şi eu care credeam că la fiecare săpătură într-un sit arheologic, aşa cum este Constanţa, trebuie să fie de faţă un arheolog! Perimetrul a fost înconjurat cu un gard, deasupra s-a ridicat o baracă pentru protecţie, s-au pus şi instrumente de măsurare a umidităţii şi temperaturii, care au fost furate, bineînţeles şi s-a făcut un plan de punere în valoare a acestui monument unicat deocamdată în ţara noastră. Planul a rămas plan, doar anul acesta s-a pus un panou în română şi engleză. Cât despre vizitare, nici vorbă, degradarea merge înainte.

După cum declară specialiştii,

„Protecţia mormîntului se va face prin construcţia unei săli expoziţionale, cu reprezentările picturilor din interior printr-un sistem 3D, care va crea turistului impresia că se află în mormînt. S-a luat această decizie pentru că în interior se pătrunde foarte greu, intrarea avînd în jur de 40 de centimetri în înălţime”.

Partea proastă este că s-ar putea să rămânem doar cu sistemul de vizualizare în 3D, care să reproducă ceea ce a fost odată.
Că bani există, o dovedeşte ridicarea unei aberaţii numită “Arc”, un kitsch, care dacă lipsea erau şi bani pentru protecţia şi punerea în valoare a Hipogeului.
Iată ce găsim pe blogul lui Mugur Grosu, probabil din Constanţa

Köstendge-1878 în descrierea lui E. Isambert: Toate casele turceşti, astăzi în ruină, au fost clădite din bucăţi împrăştiate ale edificiilor vechi. Aici o friză greceasca serveşte de temelie unui zid roman; mai încolo cărămizi romane servesc de trepte unei case turceşti…
Constanţa-1999, în descrierea ONG Mare Nostrum: În condiţiile în care zona cea mai reprezentativă a oraşului, Peninsula, se năruie sub ochii noştri, sute de constănţeni au semnat petiţiile noastre pentru recuperarea valorii ambientale a acesteia.

Şi spuneţi că pedeapsa cu moartea a fost abrogată? Cine a făcut prostia asta? Măcar nişte ţepe de lemn, aşa de vreo trei metri, puse în Piaţa Ovidiu, să mai învioreze puţin locul unde este şi acum umbra Marelui Exilat.